Negocierea păcii cu Rusia trebuie să înceapă de la actuala linie a frontului din Ucraina, se arată într-un document semnat de Volodimir Zelenski și cei mai importanți aliați ai săi din Europa.
Spania şi Suedia s-au alăturat marţi unei declaraţii semnate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelesnki împreună cu opt dintre aliaţii săi europeni în războiul cu Rusia, document care afirmă inviolabilitatea frontierelor actuale ale Ucrainei şi cere negocierea de către aceasta a păcii cu Rusia plecând de la situaţia actuală a liniei frontului şi în condiţiile încheierii prealabile a unui armistiţiu, relatează agenţia EFE.
Premierul spaniol Pedro Sanchez şi cel suedez Ulf Kristersson şi-au adăugat astfel semnăturile pe declaraţia pe care au semnat-o anterior Zelenski, premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz, preşedintele francez Emmanuel Macron, şefa guvernului italian Giorgia Meloni, premierul polonez Donald Tusk, preşedintele finlandez Alexander Stubb, şefa guvernului danez Mette Frederiksen şi premierul norvegian Jonas Gahr Store, precum şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
În declaraţie, liderii europeni şi-au exprimat sprijinul pentru poziţia exprimată de preşedintele american Donald Trump după întâlnirea avută vineri la Casa Albă cu Zelenski, poziţie conform căreia luptele ar trebui să înceteze imediat în Ucraina şi baza negocierilor cu Rusia ar trebui să fie actuala linie a frontului.
În plus, semnatarii declaraţiei cer creşterea presiunii asupra economiei şi industriei militare ruse până când preşedintele rus Vladimir Putin va fi dispus să facă pace.
Trump a înjurat tot timpul în întâlnirea cu Zelenski: ”Țara voastră va îngheța sau va fi distrusă”
“Susţinem ferm poziţia preşedintelui (Donald) Trump, conform căreia luptele trebuie să înceteze imediat şi linia de contact actuală trebuie să fie punctul de plecare în negocieri. Rămânem dedicaţi principiului potrivit căruia frontierele internaţionale nu trebuie modificate prin forţă”, se arată în respectiva declaraţie.
Zelenski a descris întâlnirea sa de vineri cu Trump drept una reuşită, în contrast cu relatările în care surse care au cunoştinţă despre această discuţie vorbesc despre o reuniune tensionată.
Conform acestor surse, preşedintele american a dat la o parte hărţile frontului prezentate de ucraineni, a înjurat tot timpul şi i-a cerut omologului său ucrainean să accepte propunerile Rusiei, altfel riscă distrugerea ţării sale.
Întâlnirea “a fost destul de rea”, iar “mesajul (lui Trump) a fost: “ţara voastră va îngheţa şi va fi distrusă” dacă Ucraina nu încheie un acord cu Rusia, a afirmat una dintre aceste surse, conform Reuters.
Conform Financial Times, Trump i-a cerut lui Zelenski să predea Rusiei întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Doneţk şi Lugansk. Trupele ruse o controlează aproape complet pe cea din urmă, dar numai parţial pe prima.
La summitul pe care Trump şi Putin l-au avut în august, preşedintele rus ar fi propus ca Ucraina să se retragă complet din Donbas şi în schimb Rusia să îngheţe restul liniei frontului.
Rusia respinge ideea unui armistițiu
Dar, în ultima discuţie pe care Trump a avut-o cu Putin joi, înaintea întâlnirii de vineri cu Zelenski, preşedintele rus ar fi făcut un pas înapoi şi ar fi sugerat să restituie Ucrainei mici porţiuni ocupate de trupele ruse în provinciile ucrainene sudice Herson şi Zaporojie, în schimbul controlului complet rusesc în Donbas, mai scrie Financial Times.
Totuşi, Kremlinul a negat că şi-ar fi schimbat poziţia faţă de cea exprimată în august şi Trump de asemenea a negat că i-ar fi sugerat lui Zelenski să cedeze Donbasul către Rusia.
Preşedintele american s-a declarat de acord cu o încetare a focului înaintea unor negocieri care să plece de la actuala situaţie a liniei frontului, ceea ce corespunde poziţiei Ucrainei, prin urmare Zelenski a apreciat că vizita sa la Casa Albă a fost una reuşită, deşi nu a obţinut din partea lui Trump rachetele Tomahawk pe care le solicitase.
Dar ministrul rus de externe Serghei Lavrov a respins ideea unui armistiţiu înaintea reluării negocierilor, considerând că aceasta ar intra în “contradicţie” cu cele convenite de Trump şi Putin la primul lor summit desfăşurat în august în Alaska, şi i-a acuzat pe susţinătorii europeni ai Ucrainei că încearcă să convingă Casa Albă să-şi schimbe poziţia.
Potrivit şefului diplomaţiei ruse, Putin şi Trump au convenit în Alaska să “se concentreze pe cauzele profunde (ale războiului, n.red.) şi pe necesitatea renunţării la încercarea de atragere a Ucrainei în NATO şi, pe cât posibil, pe garantarea deplină a drepturilor legitime ale populaţiei ruse şi rusofone” din Ucraina.