Manifestul identității: declarația intelectualilor din București și Chișinău. Op-Ed A. Țăranu

În vâltoarea sărbătorilor de iarnă, când atenția publică este disipată de festivism, urări formale și zgomot mediatic de sezon, un eveniment de o importanță istorică majoră a trecut aproape neobservat. La 30 decembrie a fost lansată în spațiul public Declarația intitulată „Academia – forța spirituală a unității și identității românilor”, semnată de academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și academicianul Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei.

Așa cum se subliniază în Declarație, acest demers nu este unul conjunctural sau protocolar, ci exprimă o asumare intelectuală și morală a adevărului identitar românesc de pe ambele maluri ale Prutului. Din acest motiv, valoarea sa reală – culturală, simbolică și politică – încă urmează să fie conștientizată pe deplin în întreg spațiul românesc, influența sa asupra mentalului colectiv fiind una care va crește în timp, pe măsura maturizării conștiinței publice.

Declarația conține afirmații cu caracter fundamental, iar, cum se subliniază în Declarație, asumarea lor în practică este susceptibilă să producă consecințe majore atât pentru viitorul celor două state românești, cât și pentru destinul comun al poporului român. Nu avem de-a face cu simple constatări academice, ci cu o clarificare identitară necesară, într-un spațiu marcat decenii la rând de confuzie, manipulare și frică politică.

Un prim argument esențial, reliefat clar în text și asupra căruia, cum se subliniază în Declarație, trebuie să insistăm, este rolul intelectualității în modelarea și perpetuarea identității naționale. De-a lungul istoriei moderne a spațiului românesc, instituțiile academice nu au fost simple structuri științifice, ci veritabili depozitari ai conștiinței națiunii, garanți ai limbii, ai memoriei istorice și ai continuității spirituale.

Nu este deloc întâmplător faptul că, așa cum se subliniază în Declarație, trei reprezentanți ai Basarabiei s-au numărat printre membrii fondatori ai Academiei Române încă de la 1866. România culturală s-a constituit atunci înaintea României politice, iar Academia Română a avut, încă de la început, vocația unității românilor. De-a lungul existenței sale, aceasta a fost nu doar forul suprem al consacrării intelectuale, ci și un reper moral capabil să traverseze epoci, regimuri și presiuni ideologice fără a abdica de la adevăr.

La rândul său, Academia de Științe a Moldovei, creată într-un context istoric dramatic, marcat de ocuparea Basarabiei și de includerea sa forțată în Uniunea Sovietică, a avut, cum se subliniază în Declarație, o misiune deosebit de complexă și adesea extrem de dificilă. În pofida constrângerilor ideologice și a presiunilor politice, această instituție a reușit să păstreze și să transmită tradiția științifică și culturală a poporului român din jumătatea de răsărit a vechii Țări a Moldovei.

Astăzi, așa cum se subliniază în Declarație, în ciuda unei propagande persistente și nocive, este un fapt cunoscut pe plan internațional că identitatea populației majoritare de pe ambele maluri ale Prutului este românească. Cele două academii-surori au avut și continuă să aibă un rol decisiv în apărarea acestui adevăr, prin cercetare științifică riguroasă, prin poziții publice asumate și prin cooperare instituțională constantă.

Conștiente că drumul spre unitatea politică, în actualul context geopolitic, este unul dificil și complex, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au optat, cum se subliniază în Declarație, pentru o strategie a apropierii durabile, fundamentată pe cooperare instituțională și acțiuni comune. Știința, prin natura sa, nu are hotare, iar în spațiul românesc, așa cum se afirmă explicit, nici cultura nu cunoaște granițe, fiind una românească de o parte și de alta a Prutului.

Această apropiere se înscrie organic și în parcursul european al Republicii Moldova, care favorizează armonizarea instituțională, deschiderea frontierelor și reconectarea spațiilor istorice fragmentate artificial. În perspectivă, cum se subliniază în Declarație, dispariția de facto a hotarului artificial de pe Prut nu reprezintă doar un deziderat politic, ci rezultatul unui proces îndelungat de reîntregire spirituală, culturală și științifică.

În acest proces, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei joacă, cum se subliniază în Declarație, rolul de arhitecți ai unei unități durabile, pregătind temelia pe care, la momentul istoric potrivit, va putea fi realizată și unitatea politică a tuturor românilor. Prin responsabilitate, continuitate și fidelitate față de adevăr, cele două academii reflectă unitatea veche a poporului român și construiesc zi de zi pe cea nouă.

Poate cel mai important mesaj al acestui document este faptul că intelectualitatea românească spune deschis adevărul despre identitatea comună a românilor din cele două state, adevăr pe care, din considerente conjuncturale, mulți politicieni de la Chișinău și București evită să îl rostească. În realitate, asistăm la lansarea unui Manifest cu profund caracter intelectual și cu un vizionarism politic asumat, privind identitatea românească și dreptul istoric la unitate politică al poporului român.

De aici înainte, așa cum se subliniază implicit în Declarație, responsabilitatea se transferă către clasa politică. Rămâne ca politicienii de la Chișinău și București să se conformeze acestui demers programatic al intelectualilor români și să transforme adevărul identitar într-o politică de stat. Unitatea națională nu se proclamă festiv. Ea se construiește, temeinic și ireversibil, pe fundamentul adevărului.

The post Manifestul identității: declarația intelectualilor din București și Chișinău. Op-Ed A. Țăranu appeared first on ipn.md.

ULTIMA ORĂ

Starea militarului rănit cu arma rămâne critică

Militarul care s-a rănit cu arma este în stare...

Președinția cipriotă a Consiliului UE prioritizează securitatea și extinderea Uniunii

Consolidarea securității și a capacității de apărare, precum și...

Inspecție la stații de alimentare auto, după sesizările șoferilor despre calitatea motorinei

Statul inițiază controale la stațiile de alimentare cu combustibil,...

Bugetul Procuraturii crește în 2026 cu 15 milioane de lei

Bugetul Procuraturii pentru anul curent depășește 519 milioane de...

Adunarea Națională a Franței a votat recunoașterea permiselor moldovenești

Adunarea Națională a Franței a aprobat Acordul cu Republica...

A fost suspendată ratificarea acordului UE-SUA, din cauza tensiunilor legate de Groenlanda

Ratificarea acordului comercial între Uniunea Europeană și Statele Unite...

Premierul Munteanu la Davos: România – principalul partener al Republicii Moldova

Republica Moldova construiește legături energetice, rutiere și educaționale cu...

ULTIMA ORĂ

Peste 160 de milioane de lei vor fi alocați pentru dezvoltarea comunităților rurale prin Programul LEADER

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a anunțat rezultatele celui de-al treilea apel al Programului LEADER, marcând o etapă esențială pentru dezvoltarea rurală a țării....

VIDEO: Serghei Ivanov, deputat al Partidului Nostru: Întârzierile la subvenții subminează fiabilitatea agriculturii și afectează motorul economiei

Deputatul Partidului Nostru, Serghei Ivanov, președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, avertizează că agricultura Republicii Moldova se confruntă cu un risc major de pierdere...

Important

Peste 160 de milioane de lei vor fi alocați pentru dezvoltarea comunităților rurale prin Programul LEADER

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a anunțat rezultatele celui de-al treilea apel al Programului LEADER, marcând o etapă esențială pentru dezvoltarea rurală a țării. În urma evaluării, 53 de grupuri de acțiune locală (GAL) au fost selec...

Peste 160 de milioane de lei vor fi alocați pentru dezvoltarea comunităților rurale prin Programul LEADER

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a anunțat rezultatele celui de-al treilea apel al Programului LEADER, marcând o etapă esențială pentru dezvoltarea rurală a țării. În urma evaluării, 53 de grupuri de acțiune locală (GAL) au fost selec...

Siegfried Mureșan: Vom cere oficial deschiderea primului cluster de negocieri

Eurodeputați și deputați ai Parlamentului Republicii Moldova urmează să solicite, printr-o declarație comună, lansarea negocierilor politice dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova pentru cel puțin un cluster de aderare în perioada imediat următoare. Anunțul a fost făcut de europarlamentarul român Siegfried Mureșan, la o emisiune de la Radio Moldova, în contextul celei de-a 17-a reuniuni a Comitetului parlamentar de Asociere UE–Republica Moldova, care începe marți la Bruxelles. Oficialul european a...

Bugetul capitalei, în continuare neaprobat: Ceban vorbește despre „lipsa voinței politice”, consilierii îl acuză de cheltuieli publice în interes de partid

Administrația Primăriei Chișinău ar putea face, „în scurt timp”, o nouă tentativă de a include proiectul bugetului capitalei pentru anul 2026 pe ordinea de zi a Consiliului Municipal Chișinău (CMC). Primarul capitalei, Ion Ceban, susține că reluarea discuțiilor asupra bugetului depinde atât de ajustările tehnice, cât și de „voința politică” a consilierilor municipali.

Cooperare sporită împotriva traficului și crimei organizate, subiect discutat la Erevan de Maia Sandu cu liderii europeni

La Erevan s-a discutat și despre combaterea traficului de substanțe interzise și a criminalității organizate. Președinta Maia Sandu a participat la cea de-a doua reuniune a Coaliției Europene împotriva Drogurilor, desfășurată în marja summit-ului Comunității Politice Europene de la Erevan.

Medicul condamnat pentru abuz sexual asupra unei copile de 13 ani și care continua să lucreze la un spital, a demisionat. Ce spune Ministerul...

Medicul condamnat pentru abuz sexual asupra unei copile de 13 ani și-a dat demisia din funcție, după apariția investigației jurnalistice realizate de RISE Moldova. Anunțul a fost făcut de către ministrul Sănătății, Emil Ceban.

Atac cu rachete în Emiratele Arabe Unite, primul de la armistițiul dintre SUA și Iran, din 9 aprilie

Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunţat luni că a interceptat trei rachete provenind din Iran deasupra apelor teritoriale ale ţării, în timp ce o a patra rachetă a căzut în mare, relatează CNN, preluată de hotnews.ro.